Modul pentru dezvoltarea inteligenței emoționale la copii

În viață ne dorim tot ceea ce este mai bun pentru copilul nostru. Dar de multe ori ne axam mai mult pe cunoștințele lui, având în vedere că acestea îl vor ajuta în viitor și uităm aproape în totalitate de latura psihologică. Copiii care nu își pot exprima emoțiile(pentru că nu le conștientizează) nu vor putea valorifica cunoștințele dobândite. De ce? Pentru ca nu au încredere în sine, sunt timorați și au comportamente dezadaptative. Trebuie să-i incurajam să-și dezvolte inteligența emoțională pentru a accesa inteligența educaționala. Ce este inteligenta emoțională? Este abilitatea de a ne exprima și controla emoțiile, precum și abilitatea de a percepe și răspunde la emoțiile altora. Este o componentă foarte importantă a vieții, iar dezvoltarea ei încă din copilărie aduce multe beneficii.

Vă propun un program de dezvoltare personală pentru copii, bazat pe terapia rațional-emotivă și comportamentală, care îi va ajuta pe aceștia să exprime anumite emoții și să facă față acelor emoții puternice și perturbante. Terapia REBT(Rational Emotive Behavior Therapy) are la bază principiul conform căruia oamenii nu sunt perturbați emoțional de un eveniment, ci mai degrabă de percepția pe care o au asupra acestuia. Oamenii au convingeri iraționale asupra unor situații și au tendința de a le generaliza.  Terapia REBT are ca obiectiv înlăturarea acestor convingeri, care cauzează emoții disfuncționale.

Fiecare lecție durează  o ora. Lecțiile sunt compuse dintr-un joc de grup, ca sursa de autocunoaștere, relaxare și buna dispoziție și o activitate principală, de formare, după principiile REBT.

Obiective generale:

-Dezvoltarea stimei de sine si a increderii in sine

-Dezvoltarea autonomiei si a abilitatilor de a lua decizii

-Incurajarea responsabilitatii si a initiativei

-Dezvoltarea capacitatilor de relationare

-Dezvoltarea abilitatilor de exprimare

-Dezvoltarea capacitatii de a se adapta la situatii noi

-Scaderea tensiunii si a anxietatii ce apar in viata copilului

-Stimularea creativitatii si a spontaneitatii

Planul modulului:

Lectia 1/Saptamana 1

Tema: Intervenții pentru probleme de internalizare(evaluarea negativa a propriei persoane, anxietatea, perfectionismul, vinovatia si depresia).

Copiilor le lipsesc de multe ori suportul si abilitatile de a face fata problemelor contextuale si situationale, si se simt anxiosi, vinovati sau chiar depresivi. Ei pot sa aiba o imagine de sine foarte scazuta si se pot implica in comportamente riscante pentru a face fata confuziei si frustrarii.

Subtema: Evaluarea globala negativa a propriei persoane

Copiii trebuie invatati sa se accepte pe sine neconditionat, sa realizeze diferenta intre valoarea personala si performanta in lucrurile pe care le fac.

Lectia2/Saptamana 2

Tema: Interventii pentru probleme de internalizare

Subtema: Anxietatea

Datorita abilitatilor lor cognitive imature, copii tind sa extrapoleze lucrurile dintr-un context si sa le aplice incorect in alte situatii. Copiii anxiosi presupun ca ceva rau se poate intampla in viitor si ei nu vor putea face fata, de aceea ei  cer asigurari ca temerile lor nu se vor materializa.

Lectia 3/Saptamana 3

Tema: Interventii pentru probleme de internalizare.

Subtema: Perfectionismul

Perfectionismul este asociat cu anxietatea si evaloarea globala negativa. Copii perfectionisti simt o anxietate crescuta si vinovatie daca nu ating standarde foarte inalte.

Lectia 4/Saptamana 4

Tema: Interventii pentru probleme de internalizare

Subtema: Vinovatia

Vinovatia apare la copii atunci cand ei se considera foarte rai pentru ceva ce au facut. Ei nu se pot separa pe ei ca persoane de faptele lor.

Lectia 5/Saptamana 5

Tema:Interventii pentru probleme de internalizare

Subtema: Depresia, ca urmare a sentimentului de vinovatie.

Copiii presupun incorect ca motivul pentru care se se intampla un eveniment negativ este valabil pentru toate situatiile. Daca ei cred ca au facut o fapta rea si se simt vinovati, acea vina se va extinde si asupra altor evenimente. Din pacate, realitatile vietii contemporane au ddus ca depresia sa ia proportii epidemice la copii.

Lectia 6/Saptamana 6

Tema: Interventii pentru probleme de externalizare

Violenta provenita din furie este o problema reala in randul copiilor.Este nevoie de intensificarea eforturilor pemtru a ajuta copiii sa faca fata adaptativ furiei si frustrarii.

Subtema: Furia

Furia determina reactii emotionale, unele din ele fiind adecvate si sanatoase, cum ar fi iritarea, supararea, nemultumirea sau dezamagirea. Exista si reactii nesanatoase ca agresiunea, violenta. Copiii tind sa arate in exterior cauza furiei lor-o persoana sau un obiect-desi cauza reala este modul in care percep ei o situatie si asteptarile lor de la acea situatie.

Lectia 7/Saptamana 7

Tema:Interventii pentru probleme de externalizare

Subtema: Copiii care esueaza in utilizarea potentialului

Din diverse motive sunt copii care nu pot sa-si valorifice potentialul. Poate pentru ca se tem de respingerea si critica celorlalti, poate pentru ca isi stabilesc standarde nerealiste. Acesti copii se consuma atat de mult de teama esecului , incat sunt convinsi ca e mai bine sa nu incerce decat sa incerce si sa dea gres.

Lectia 8/Saptamana 8

Tema: Interventii pentru probleme specifice aparute in viata copiilor

Tema se refera la probleme specifice ce tin de maturizare(relatii cu prietenii, participarea la diverse competitii, timiditate)

SubtemaRelatii intre prieteni

Copiii cred ca este un motiv de mare suparare daca ceilalti nu ii plac, nu se joaca cu ei sau le spun vorbe urate.

Detalii despre modul

Întâlniri săptămânale, în cursul weekendului. Preț 50 lei/ședința/copil. Reducere 50 lei pentru achitarea integrală (350 lei/8 ședințe în loc de 400) și prețuri avantajoase pentru înscrieri în grup. Ne întâlnim în sector 6 București, cartier Crângași sau la sediul instituției dumneavoastră(școală, grădiniță, club)

Contact lightpsiho@gmail.com

400dpiLogo

Anunțuri

Dezvoltare personală pentru copii în limba engleză-Modulul ALL ABOUT ME

Modulul “All about me” (Totul despre mine) oferă copiilor posibilitatea de a răspunde la o întrebare esențială pentru evoluția lor “Who am I?”(Cine sunt eu?). A fi capabil sa îți descoperi individualitatea și a putea să îmbrățișezi diferențele dintre tine și cei din jur, reprezintă cheia unei tranziții line și echilibrate de la copilărie la viața adultă.

Modulul invita copiii cu vârste de peste 6 ani și cu capacitați minime de scris-citit să se descopere pe sine, acumulând în același timp cunoștințe și aptitudini utile. Modulul este în limba engleza și se pliază pe nivelul de limba al copiilor, asigurând îmbogățirea vocabularului și a capacității de exprimare în limba lui Shakespeare.

Modulul se compune din 6 sesiuni, cu durata de 60 minute, după cum urmează :

  • Who am I?                       
  • Body parts I
  • Body parts II
  • Teeth, food and healthy living
  • The 5 senses
  • Feelings

Copiii vor putea:

  • Să își dezvolte capacitățile de a vorbi despre propria persoana
  • Să identifice ce este unic la alți copii
  • Să Identifice funcțiile pe care diferite părți ale corpului le au
  • Să genereze o varietate de mișcări specifice diferitelor părți ale corpului, pentru înțelegerea adecvată a funcționalității acestora
  • Să conștientizeze efectului alimentației asupra danturi
  • Să înțeleagă conceptul de dieta variata și adecvată
  • Să conștientizeze importanta simțurilor
  • Să perceapă sentimentele celor din jur
  • Să comunice sentimentele utilizând limbajul corpului

Activitățile implicate sunt variate și interdisciplinare: construirea de cărți unicat, jocuri de mișcare, prezentări pentru copii, jocuri senzoriale, experimente, jocuri de rol și activități practice. Copii vor rămâne cu un bagaj de cunoștințe impresionant, cu un vocabular bogat în limba engleza și cu multe amintiri plăcute.

Întâlnirile au loc în sectorul 6 pentru înscrieri individuale sau la adresa instituției solicitante, după caz. Întâlnirile sunt bisăptămânale,  miercuri-vineri după-amiaza, marți- joi dimineața sau la orice altă oră la sediul clientului (grupuri).

Costul este de 40 lei/întâlnire/copil. Plata integrală a modulului aduce o reducere cu reducere de 40 lei (6 ședințe la preț de 5). Prețuri avantajoase pentru înscrieri în grup.

Mă puteți contacta la lightpsiho@gmail.com

 

Le oferim copiilor prea mult?

Granița dintre ceea ce este necesar pentru ca un copil să se dezvolte armonios, să își valorifice potențialul și tendința părinților de a oferi în exces este una foarte fină.

Nu există o rețetă perfectă, așa cum nu există părinți perfecți. Doar simplul fapt că un copil de 1 an se poate juca cu o sticlă de plastic nu este un motiv să nu îi oferim o jucărie educativă potrivită vârstei, la fel cum nu îi poți împiedica total unui copil accesul la tehnologie, chiar dacă îți dorești să petreacă mai mult timp în compania altor copii.

Unde apare excesul?

-prea multe jucării, prea multe haine, prea multe gadgeturi-acestea iau locul persoanelor;

-prea multa atenție- aceștia nu mai învață să se bucure de propria companie;

-prea multă interferență în viața personală a acestora-copiii nu vor învăța să își rezolve problemele singuri;

– prea multe sfaturi și prea multe informații pe care copiii nu le mai descoperă singuri;

-prea multa indulgență pentru comportamente inacceptabile;

Atunci când ne canalizăm toată energia și atenția asupra celor din categoria „prea multe” trecem cu vederea aspecte ce intră automat în categoria prea putin/puține:

-prea puține limite;

-prea puține experiențe;

-prea puține responsabilități;

-prea putină independență;

-prea puțin timp pentru a crea amintiri ce țin o viață.

Totuși, cum știm când este prea mult? Să fim sinceri, uneori știm dar alegem să ignorăm pentru că nu dorim să ne vedem copilul dezamăgit, mai ales din cauza noastră. Există însă câteva semne în comportamentul copilului ce ne pot da de gândit în acest sens: când copiii nu spun mulțumesc din proprie inițiativă, când nu arată recunoștință de niciun fel indiferent de efortul depus de o altă persoană, când nu respectă cadourile și nu au grijă de ele, când își pierd interesul rapid pentru orice obiect sau activitate și doresc să treacă la următorul/următoarea, când doresc doar să primească nu să și ofere, când ajungi să iți motivezi refuzul sau chiar să te scuzi pentru el.

Oricât de greu este să îți vezi copilul dezamăgit sau să îi refuzi o dorință, repetă-ți întrebarea: Vreau un copil fericit în acest moment sau doresc să îi ofer o educație menită să formeze un adult ce va avea o viață fericită?

Copiii dependenți de atenție

Tentația de a consola, proteja și ajuta mereu copilul este mare, fiind cumva asimilată conceptului de părinte bun. Când stau acasă cu fiul meu mă simt vinovată că uneori, din diverse motive, nu îi pot acorda mai multă atenție. Aș vrea să ne jucam mai mult, să ii citesc sau să mergem în parc. Dar oare prea multa atenție nu este la fel de nocivă ca prea puțină atenție?

Încă de când avem în casă un nou-născut, simțim mereu nevoia să fim lângă el, să îl îl legănăm, să îi cântăm, să îl întreținem. Tindem să ne considerăm copiii neajutorați, dar ei au o curiozitate intensă și o nevoie uriașa să învețe din experiență. Abuzul de atenție poate să determine un copil să fie nesigur și să adopte constant comportamente menite să atragă atenția de care este deja dependent. Că este printre adulți, că este lăudat sau că este certat, pentru copil orice tip de atenție este important.toddler_pestering

Cum identificăm un copil dependent de atenție? Comportamentele acestuia sunt diferite în funcție de adult și de ce anume funcționează cu fiecare:

-se arată neajutorat ca să capete atenția adultului, afirmând deseori că nu poate să facă ceva

-plânge și caută consolare

-este agresiv

-întrerupe constant conversațiile adulților

-preferă compania adulților

-refuză să participe la diferite activități, refuză să mănânce, să se îmbrace

-nu rămâne singur în cameră

Unele dintre recomandările specialiștilor par simple, altele pot părea greu de pus în practică, pentru că inițial copilul va protesta, iar părintele trebuie să fie consecvent în atitudini.

O cât mai bună asigurare a rutinei zilnice. Ore de masă, ore de somn. Nu oferiți opțiuni, nu negociați. Ideal este să folosiți formulări de genul „Hai să ne îmbrăcăm” sau „Acum mâncăm”.

Nu permiteți întreruperea discuțiilor între adulți. Urmăriți trei pași-explicați, avertizați și în final ignorați.

Timp pentru viața în afara copilului-ieșiri între adulți, răsfoirea unei reviste, o carte și orice altceva face plăcere adultului.

Copilul trebuie să învețe să se joace singur, măcar o jumătate de oră zilnic, într-o cameră de preferință fără televizor.

Nu întrerupeți joaca unui copil atunci când se joacă singur.

Ignorați lucrurile mici-dacă îi atrageți atenția pentru orice fleac, copilul percepe asta tot ca atenție oferită lui.

Oferiți atenție pozitivă– când se joacă singur sau cu alți copii fără să vă solicite asistența, când puteți purta o conversație fără să va tragă de haine să îl însoțiți.

În fața unui comportament menit să vă atragă atenția folosiți o strategie clară, time-out, retragerea unor privilegii, părăsirea locului. Nu uitați să fiți consecvent.

Uneori toate aceste sfaturi sunt greu de pus în practică, dar folosirea lor ajută părintele să aibă un copil independent, autonom, plin de inițiativă, fericit, mulțumit, sigur pe sine, ascultător, politicos și creativ.

Sursa foto

Rolul tatalui in viata copilului

Stiam ca implicarea tatalui in viata copilului este foarte importanta, dar am citit recent un studiu, mai degraba o centralizare a cercetarilor intreprinse pe aceasta tema, care ma determina sa va impartasec si voua cateva dintre informatiile pretioase pe care le-am aflat. Studiul intreg, in engleza, il veti regasi aici.

In planul dezvoltarii emotionale, copiii ai caror tati sunt direct implicati in ingrijirea acestora sunt mai capabili sa faca fata situatiilor noi si stresante, sunt mai curiosi si mai dornici sa exploreze mediul inconjurator. Existenta unui tata implicat a fost corelata la tinerii adulti cu mutumirea de sine, cu mai putine probleme emotionale, cu sentimente reduse de vina si manifestari ale anxietatii limitate.

Copiii reusesc sa se adapteze cu usurinta, stiu sa isi foloseasca resursele mai bine, sunt mai atenti in fata unei problema, fac fata mai bine emotiilor negative si isi controleaza superior impulsurile.

In plan social, relatiile cu cei de varsta lor sunt mai armonioase , ei manifesta mai putina agresiune si sunt mai populari. Toate aceste schimbari incep chiar de la varsta de 3 ani. Implicarea tatalui duce la relatii mai bune cu fratii si la capacitati de a rezolva conflictele pe cont propriu, fara a necesita interventia adultului. Acesti copii devin adulti sociabili si au vieti implinite. Au perceptii corecte asupra relatiilor interumane, inclusiv asupra relatiilor romantice.

Tatal poate influenta indirect starea generala de sanatate a copilului, incepand cu perioada de sarcina, asigurand pentru mama un suport emotional important. Chiar si in perioada post partum sprijunul tatalui o poate ajuta pe mama sa ii ofere copilului cea mai buna ingrijire.

Comportamente deviante si chiar delincvente, incepand de la consumul de droguri si alcool, pana la furt si alte activitati ilegale, apar mai rar la adolescentii ai caror tati sunt implicati direct si pozitiv in educatia lor.

In planul dezvoltarii cognitive, studiile au relevat ca durata interactiunii tatalui(activitatii de joaca si ingrijire) cu sugarul influenteaza dezvoltarea functiilor cognitive. Acesti copii rezolva problemele cu mai multa usurinta si la varsta de 3 ani au un CI(coeficient de inteligenta) mai ridicat. Scolarii obtin rezultate mai bune, au abilitati verbale superioare, sunt mai motivati si apreciaza mai mult rolul educatiei.

Toate aceste informatii sunt sustinute de cercetari intreprinse de specialisti.

V-am dat de gandit?