Increderea in sine la locul de munca

Atitudinea pozitiva, despre care am vorbit aici, este eficienta dar nu suficienta pentru a face fata unui mediu de lucrujob-concept-1445172-4-m solicitant. E nevoie si de incredere in sine, ca mix de initiativa, curaj si capacitatea de a se recupera dupa un esec profesional.

Increderea in sine este o componenta vitala a vietii de zi cu zi, insa este la fel de importanta la locul de munca. Ea nu se traduce printr-un comportament arogant, al omului care stie tot si nu mai are nimic de invatat, ci mai degraba prin:

  • Increderea ca esti capabil sa iti indeplinesti sarcinile. In principiu, esti calificat pentru jobul tau, altfel ce cauti acolo. Iar daca esti intr-o pozitie de conducere, cum poti cere de la altii sa te urmeze daca tu nu esti sigur de abilitatile tale?
  • Abilitatea de a intreba cand nu ai inteles. Nu este rusinos sa ceri clarificari, arata ca esti interesat de sarcinile tale. Asta nu inseamna ca nu actionezi niciodata fara sa ti se spuna.
  • Dorinta de a incerca lucruri noi. Fie ca ti se cere sau esti chiar tu cel care se ofera, e ocazia ta sa devii mai bun.
  • Intelepciunea de a nu compara experienta trecuta cu cea prezenta. Fostul job e in trecut, acum ai parte de o noua experienta.
  • Obiceiul de a-si aminti un succes profesional cand te simti descurajat si gasesti astfel resurse sa mergi mai departe.
  • Obiective clare, urmarite cu perseverenta. Iti propui sa indeplinesti o sarcina intr-un timp si exact asta faci. In plus, termini mereu ce ai inceput.
  • Obiective realiste de la tine si de la cei din jur.
  • Mandria pentru realizarile tale.
  • Capacitatea de a recunoaste o greseala si de a invata din ea.
  • Asumarea de riscuri pentru a atinge obiective indraznete.

Exista si cateva comportamente care denota lipsa increderii in sine si nu aduc iti beneficii.

  • Te scuzi prea mult. Toata lume greseste. Nu te scuza pentru o litera sarita intr-un document. Iti subminezi increderea ta si pe a altora in tine.
  • Astepti sa primesti ce crezi ca meriti. E simplu, cere si ti se va da.
  • Iei lucrurile personal. O critica nu inseamna ca cineva are ceva cu tine in mod personal.
  • Impartasesti prea multe informatii personale. Nu e cazul sa fie un secret ca ai familie si copii, dar de acolo pana la a spune ce ati servit la cina sau cum te-ai contrazis cu partenerul e cale lunga.

Vestea buna este ca exista anumite lucruri pe care fiecare le poate face ca sa dobandeasca mai multa incredere in sine la nivel profesional:

  1. Imbunatateste ce cunosti si invata noi skilluri. Daca te evidentiezi printr-un anumit lucru, perfectioneaza-l. Iar daca ai sansa sa adaugi noi calificari, nu ezita.
  2. Abordeaza sarcini pe care de obicei le eviti. De multe ori frica de esec ne face sa nu actionam si astfel sa pierdem opotunitati. De cate ori ati avut o idee, o solutie si ati tinut-o pentru dumneavoastra de frica sa nu fie nepotrivita, pentru ca in urmatoarele minute sa fie adusa in discutie de un coleg si intens apreciata?
  3. Pastreaza-ti integritatea. Ai niste valori profesionale? Trece actiunile tale prin filtrul acestora si actioneaza conform lor.
  4. Nu spune ca a fost o nimica toata atunci cand primesti un compliment. Spune simplu -Multumesc!
  5. Seteaza-ti obiective concrete, la inceput mici, apoi, pe masura ce le indeplinesti, obiective tot mai indraznete.
  6. Pregateste-te din timp. Iti ofera siguranta ca stapanesti sarcina/subiectul si denota profesionalism.

O alta abilitate pe cat de apreciata in mediul profesional, pe atat de utila in mediul personal, este managementul timpului. Acesta nu inseamna doar sa faci cat mai multe lucruri, ci si sa ai capacitatea sa prioritizezi si sa eviti  „hotii de timp”. Managementul timpului reprezinta un set complet de aptitudini, principii si unelte menite sa valorifice timpul.

Care sunt obiectivele consilierii pentru dezvoltare personală?

În primul rând, trebuie să facem o distincție între obiectivele clientului și cele ale consilierului. Deși obiectivul general, acela de a face oamenii să se simtă mai bine, este unul comun, așteptările părților implicate în consiliere sunt de cele mai multe ori diferite și subiective.

Consilierul își propune obiective specifice pentru fiecare client și judecă eficacitatea consilierii în funcție de acestea. Orice consiliere de specialitate are în vedere obiective durabile, pe termen lung, astfel încât clientul să poată face față și unor eventuale probleme ulterioare consilierii. Nu este de dorit ca un client să se întoarcă în cabinetul consilierului la fiecare situație dezechilibrantă  din viața sa. Scopul major este schimbarea, în gândire și/sau în acțiune, astfel încât clientul să evite pe viitor, pe cât posibil, situații, reale sau imaginate, care să cauzeze consecințe negative.

Cum încearcă consilierul să obțină schimbarea? Încurajând clientul să se bazeze pe forțele proprii, să ia decizii singur. Consilierul nu da sfaturi și nu propune soluții.

Clientul are așteptări diferite. Nu numai că are dificultăți în a apela la consiliere, deoarece se teme ca acest lucru să nu fie perceput ca o slăbiciune, dar se așteaptă ca aceasta să fie un panaceu, să primească sfaturi și îndrumări concrete de acțiune, care să rezolve, magic, orice problemă. În fapt, oferirea de sfaturi este un deserviciu. Există sigur și excepții, când e nevoie de directivitate din partea consilierului. E vorba de situații de urgență care amenință poate integritatea fizică. Dincolo de acestea, clientul trebuie să-și analizeze singur trăirile și să găsească, sub îndrumarea consilierului, soluțiile ce i se potrivesc.

De cele mai multe ori clientul caută doar să împărtășească problemele și dorește să fie ascultat. Acesta este ajutorul primar pe care îl oferă un consilier, urmând apoi  să îl îndrume pe client să perceapă diferit problemele sale și astfel să le faca față mai bine.

Cele două perspective, a consilierului și a clientului, se pot echilibra doar printr-o discuție deschisă despre așteptările părților care se materializează sub forma unui contract de consiliere. Acesta nu conține doar detalii ce țin de organizare și logistică(frecvența, durata,numărul ședințelor), ci și detalii legate de confidențialitate, obiective propuse și chiar anumite aspecte pe care clientul nu dorește să le discute.

Articol inspirat din Personal Counseling Skills- An Integrative Approach- Kathryn Geldard, David Geldard