În primul rând, trebuie să facem o distincție între obiectivele clientului și cele ale consilierului. Deși obiectivul general, acela de a face oamenii să se simtă mai bine, este unul comun, așteptările părților implicate în consiliere sunt de cele mai multe ori diferite și subiective.

Consilierul își propune obiective specifice pentru fiecare client și judecă eficacitatea consilierii în funcție de acestea. Orice consiliere de specialitate are în vedere obiective durabile, pe termen lung, astfel încât clientul să poată face față și unor eventuale probleme ulterioare consilierii. Nu este de dorit ca un client să se întoarcă în cabinetul consilierului la fiecare situație dezechilibrantă  din viața sa. Scopul major este schimbarea, în gândire și/sau în acțiune, astfel încât clientul să evite pe viitor, pe cât posibil, situații, reale sau imaginate, care să cauzeze consecințe negative.

Cum încearcă consilierul să obțină schimbarea? Încurajând clientul să se bazeze pe forțele proprii, să ia decizii singur. Consilierul nu da sfaturi și nu propune soluții.

Clientul are așteptări diferite. Nu numai că are dificultăți în a apela la consiliere, deoarece se teme ca acest lucru să nu fie perceput ca o slăbiciune, dar se așteaptă ca aceasta să fie un panaceu, să primească sfaturi și îndrumări concrete de acțiune, care să rezolve, magic, orice problemă. În fapt, oferirea de sfaturi este un deserviciu. Există sigur și excepții, când e nevoie de directivitate din partea consilierului. E vorba de situații de urgență care amenință poate integritatea fizică. Dincolo de acestea, clientul trebuie să-și analizeze singur trăirile și să găsească, sub îndrumarea consilierului, soluțiile ce i se potrivesc.

De cele mai multe ori clientul caută doar să împărtășească problemele și dorește să fie ascultat. Acesta este ajutorul primar pe care îl oferă un consilier, urmând apoi  să îl îndrume pe client să perceapă diferit problemele sale și astfel să le faca față mai bine.

Cele două perspective, a consilierului și a clientului, se pot echilibra doar printr-o discuție deschisă despre așteptările părților care se materializează sub forma unui contract de consiliere. Acesta nu conține doar detalii ce țin de organizare și logistică(frecvența, durata,numărul ședințelor), ci și detalii legate de confidențialitate, obiective propuse și chiar anumite aspecte pe care clientul nu dorește să le discute.

Articol inspirat din Personal Counseling Skills- An Integrative Approach- Kathryn Geldard, David Geldard