Pareidolia

Se dă următorul set de poze de inspirație www:

Dacă ați văzut un monstru, o față, o bufniță, un elefant, Fecioara Maria și apariția lui Iisus Hristos acolo unde în realitate nu erau decât niște nori, interiorul unei mașini, copaci și posteriorul unui câine, nu suferiți de o boală, sunteți doar setați să cautați sens, formă și explicații logice în cadrul stimulilor (vizuali și auditivi) ce vă înconjoară. Nu sunteți un caz aparte, dumneavoastră vi se alătura întreaga specie umană.

Vorbim de un fenomen psihologic specific speciei umane, care apare atunci când imaginea (sau sunetul) ce ne stimulează simțurile este neclară, moment în care creierul nostru caută să îi dea sens.

Când Galileo se uita prin telescopul său la planeta Saturn a spus inițial ca are un corp central și două brațe, deoarece cauta să explice ceea ce vedea prin telescopul rudimentar.

De cele mai multe ori vedem fețe umane, deoarece suntem programați (evoluționar) să le vedem, acestea fiind importante din punct de vedere social. Plus că imagina fețelor umane ne bombardează zilnic, iar creierul nostru poate percepe un stimul și după ce acesta nu mai este prezent ( ca melodia pe care o fredonezi toată ziua involuntar după ce ai ascultat-o de nenumărate ori la radio). De-a lungul timpului oamenii au văzut fețe acolo unde te aștepți mai puțin și nici Marte sau Luna nu au fost omise.

Fenomenul pareidoliei este deseori asociat cu aparițiile religioase, deși de multe ori acestea sunt dovedite ca simple iluzii optice. Imaginea de mai jos înfățișează fațada din sticlă a unei clădiri din Clearwater, Florida pe care apare silueta Fecioarei Maria. Scepticii au demonstrat ulterior că ceea ce ochiul uman identifică ca o apariție religioasă, este în realitate o pată rezultată prin îmbinarea apei dintr-o fântână arteziană cu uleiul frunzelor unui palmier aflat în spatele geamului.

Pareidolia este influențată și de așteptările noastre. Dacă vă voi spune după ce să vă uitați, cu siguranță veți vedea mai repede și mai clar.

Aceasta programare a creierului uman a fost folosită și de către psihologi atunci când au creat testul Rorschach pentru a identifica, în funcție de imaginile percepute de fiecare subiect, anumite trăsături ale personalității acestuia.